Blog

PREGĂTIREA PENTRU ȘCOALĂ

 

Pregătirea pentru școală înseamnă un nou început, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari. Așa cum este și firesc, fiecare părinte simte nevoia să îl pregătească pe cel mic pentru această nouă etapă din viață. Deși răspunsul nostru la întrebarea părinților: „Cum pot să verific dacă cel mic este pregătit pentru școală?” este de a-i încuraja să nu verifice noțiuni, ci atitudini și abilități, zona de confort și control a părinților este mai satisfăcută de verificări conceptuale a noțiunilor învățate. Deși nu considerăm absolut esențiale conceptele mai jos prezentate, comparativ cu atitudinile și abilitățile pe care un copil pregătit pentru școală ar trebui să le aibă internalizate, expunem totuși câteva dintre ele pentru orientare și ghidaj oferit părinților.

Inspirație pentru noi începuturi

Etapa școlarității vine însoțită de o perioadă de schimbări cognitive, afective  și motivaționale.

În continuare, vă prezentăm câteva noțiuni de bază care vă pot indica cât de pregătit este copilul dumneavoastră, din punct de vedere fizic, social și intelectual, pentru schimbările care urmează.

Cunoașterea casei și a familiei

Familia este și va rămâne sursa principală de dragoste, cunoaștere, explorare și înțelegere. De aceea, este important ca cel mic să cunoascădin cine este formată familia sa, unde lucrează mami și tati, care sunt activităților membrilor familiei, indiferent dacă vorbim de părinți, frați, bunici etc. Colegii de la grădiniță, prietenii, vecinii, profesorii fac și ei parte din cercul restrâns de cunoscuți. Istoriile personale ale cunoscuților, orașul, cartierul și adresa unde locuiește fac toate parte dintr-un cerc concentric de povești de cunoscut. Poate la fel de importante sunt numele, prenumele și chiar numărul de telefon pentru situare, coordonare, poziționare interrelațională și spațială.

FH2A0185

Poziționarea în timp și spațiu

Momentele importante ale zilei (dimineață, amiază/prânz, seară și noapte), succesiunea trecerii timpului prin raportarea zilei curente (azi) la cea anterioară (ieri) și viitoare (mâine), zilele săptămânii, lunile anului și anotimpurile, cu fenomenele și caracteristicile acestora reprezintă tot atîtea elemente care îl ajută pe copil să se poziționeze în timp. Ancorarea spațială și temporală – familia, orașul, țara, uneori chiar continentul sunt tot atâtea repere situaționale de orientare în timp și spațiu. Orientarea spațială și numirea lucrurilor în raport cu el/ea care se află în: „stânga”, „dreapta”, „sus”, „jos”, „față”, „spate”, „sub”, „deasupra”, „lângă” definesc vocabularul pozițional ce se deprinde încă de la grădiniță.

Poziționarea în timp și spațiu facilitează anticiparea diverselor fenomene și activități, fapt care oferă confort și stabilitate emoțională pentru a face față cu succes schimbărilor și situațiilor noi care intervin, mai ales atunci când ne pregătim pentru școală. 🙂

Recunoașterea și identificarea componentelor și  formelor din lumea înconjurătoare

Părțile componente ale corpului omenesc, obiectele de vestimentație, mijloacele de transport, animalele și foloasele lor pentru om, principalele alimente, fructe, legume și produsele acestora („grâu-făină-pâine”, „gaină-ouă”), obiectele uzuale din casă etc. constituie câteva elemente din mediul înconjurător de cunoscut.

Culorile, dimensiunile relative („mic”-„mare”, („scurt”-„lung”,), greutatea („ușor”-„greu”), temperatura („cald”-„rece”), poziția în spațiu („sus”-„jos”, „aproape”-„departe”, „pe sub”, „aici”, „acolo”, „peste”, „în”, „la”) și consistența relativă („moale”-„dur”) ne ajută să identificăm unele componente și să le utilizăm în contexte diferite. Un vocabular minim pe sinonime și antonime (fără a folosi însă aceste denumiri), cât și de cuvinte descriptive va întregi vocabularul, care, cu cât va fi mai complex, cu atât comunicarea  într-un context sau altul va fi mai de succes.

FH2A0338

Gândirea logico-matematică

Ordonarea obiectelor de la mare la mic și invers, imitarea și generarea de pattern-uri și secvențe de 3 sau mai multe obiecte, recunoașterea numerelor până la 30 sau chiar peste sunt doar câteva elemente care stau la baza capacității de analiză a obiectelor familiare, de sinteză, comparare, abstractizare, clasificare și generalizare, operații care stau la baza activităților școlare.

Sănătatea fizică și emoțională

Începând cu stăpânirea mișcărilor fundamentale (mers, alergat, cățărat, târât, aruncat) și până la activități care implică motricitatea fină (mânuirea, îmbinarea, îndoirea, ruperea, tăierea etc.), copilul dovedește coordonare și perspicacitate, asta înseamnă că se bucură de o stare de sănătate bună, de integritate senzorială și dezvoltare fizică armonioasă.

Sănătatea fizică și experiențele pozitive din copilăria mică contribuie și ele la asigurarea unei sănătăți emoționale adecvate care încurajează exprimarea adecvată a nevoilor, dorințelor, gândurilor și trăirilor emoționale.

Sănătatea emoțională determină și un anumit grad de maturitate socială care poate fi măsurat prin evaluarea modului în care își însușeste și respectă deprinderile de conduită civilizată în colectiv, stabilește relații interpersonale, se adaptează facil la prezența persoanelor străine, își manifestă spiritul de întrajutorare a colegilor, participă activ la proiectele colective.

FH2A0228

Comunicarea, atenția și timpul de concentrare

Dacă în primii ani de viață vorbim despre mai multe forme de comunicare și deprindere a limbajului, la școală intervine  deja dialogul expresiv, cursiv, corect lexical și chiar gramatical. La Questfield, noi considerăm că nivelul limbajului este nivelul gândirii unui copil. De aceea, cu cât limbajul este mai nuanțat și mai complex, cu atât gândirea sa este una mai nuanțată și mai complexă.

Atunci când copilul decodifică corect mesajul care i se transmite, deținând abilități minime de comunicare, ascultare, înțelegere și concentrare, acesta poate și să acționeze, ca urmare a cerințelor adultului. Toate aceste abilități se modelează la grădiniță și acasă astfel încât copilul să înțeleagă cât este de important să verbalizeze, asculte și să coopereze conversațional.

Atenția, timpul de concentrare reprezintă efecte ale unei sănătăți psiho-motrice armonioase, efecte ce trebuie exersate și mărite în timp. În cazul în care menținerea atenției este un proces încă dificil pentru proaspătul elev, ea poate fi îmbunătățită, prin exercițiu și perseverență dovedite în joaca cu lucrurile care îi plac cel mai mult.

La Questfield considerăm că, pe lângă cunoștințele academice deprinse la grădiniță, atitudinile și aptitudinile sunt fundamentale în deprinderea noțiunilor academice specifice perioadei școlarității de mai târziu. Mai multe detalii despre formarea atitudinilor și a aptitudinilor necesare pregătirii pentru școală găsiți în articolul dedicat, aici.

La Questfield am deschis înscrierile la școală!

Click aici pentru mai multe informații despre înscrierile la școală